Publicat pe

Costul marginal

Costul marginal arată costul pentru o bucată suplimentară. Dacă fac 100 de bucăți, cât mă costă să fac 101? Sau, puțin invers, cât mă costă să fac 99?

Vorbim despre cost aici, nu despre preț. Prețul poate rămâne același, costul va diferi. (citește aici articolul despre Break Even Point, este util; revino apoi la acest articol).

Având în vedere că într-un produs sunt costuri fixe și costuri variabile (nu mai reiau teoria, este în articolul menționat mai sus), atunci cu cât am mai multe produse, cu atât costul fix va scădea pe fiecare produs (costurile fixe fiind fixe indiferent de cantitate, dacă le împart la mai multe produse, fiecăruia revine mai puțin); costurile variabile, în schimb (materia primă) sunt aceleași în ponderea costului produsului. Ați prins ideea? Într-un covrig bag la fel făină, apă și susan ca să-l fac, dar, cu cât fac mai mulți covrigi, cu atât ponderea salariilor în fiecare scade. La extrem, dacă fac un singur covrig, covrigul ăla ar trebui să acopere salariile, chiria, banca, etc. (sume enorme fixe) și o mică bucățică ce înseamnă făina, apa, susanul. Covrigul ăla ar fi, așadar, extrem de scump, din punctul de vedere al costului. Ca preț, n-aș putea să-l vând peste cost, ar trebui să-l vând cu 1 leu, cât costă normal un covrig cu susan. Deci pierd.

Dacă fac doi covrigi, toate sumele alea care se repartizau pe primul covrig, acum se vor împărți la doi. Apoi la trei, patru și tot așa. Este important de știut câți covrigi trebuie să fac ca să-mi acopăr toate costurile, gândindu-mă că-i voi vinde cu 1 leu (altfel, clienții mei merg în altă parte). După ce am obținut cantitatea, trebuie să compar cu capacitatea de producție: „pot să fac 1.000 (exemplu) de covrigi pe zi? am cuptoare, oamenii sunt dispuși să muncească atât?” Apoi trebuie să compar cantitatea cu piața pe care o am: „există 1.000 de oameni dispuși să cumpere fiecare câte un covrig?” Întrebarea următoare este: „cât mă costă covrigul cu numărul 1001? există clientul 1001? dar cât mă costă covrigul cu numărul 999?” Aceste întrebări sunt foarte importante pentru că stabilesc limitele sistemului de avertizare timpurie – o să revin la el.

Dacă vreți să faceți aceste calcule, găsiți aici un manual care vă învață să faceți calculele și un fișier care vă face calculele.

Orice întrebare ați putea avea, vă aștept la Contact.

Vă doresc succes în business!

Publicat pe

Break even point

Break even point este punctul care desparte zona de profit și zona de pierdere. Se măsoară în bucăți. Ca să fiu foarte clar, este răspunsul la întrebarea „câte bucăți trebuie să produc și să vând ca să fiu pe 0?”.

Am evaluat recent niște proiecte de afaceri (erau start-up-uri) în scopul finanțării lor. Nicăieri în proiecte n-am găsit fraza „trebuie să fac 100 de prăjituri ca să fiu pe 0, la a 101-a o să fiu pe câștig” sau „trebuie să plachez 25 de mp de faianță” sau „trebuie să spăl 50 de mp de covoare”, etc., ați prins ideea. Asta arată că lumea nu-și pune întrebarea asta, sau nu știe să calculeze punctul de break even. Este un calcul foarte simplu, pe care-l găsiți aici.

Important este și până când obții punctul de break even. Să ne gândim că faci planul pentru o lună. Dacă atingi punctul de break even până în data de 15 – 20 ale lunii (deci până atunci ai toate cheltuielile acoperite) atunci e perfect. Dacă atingi punctul de break even prin 25 ale lunii este destul de riscant, pentru că poate să apară vreo dereglare de orice fel și să nu-l atingi deloc până la finalul lunii, și atunci, luna aia o să fii pe pierdere (pentru că ai de plătit angajați, chirii, furnizori, bancă, etc., costuri de care nu poți fugi). Atunci când calculezi punctul de break even și data (sau poate ora) până când îl obții, este important să știi că sunt costuri fixe (care rămân aceleași și dacă nu faci nici un produs, și dacă faci la maxim) – chirie, bancă, salarii, etc. și mai sunt costuri variabile (costuri care cresc sau scad în funcție de cât muncești) – materie primă, spre exemplu. Deci nu e suficient să iei costurile și să le împarți la preț, că nu dă ce trebuie.

Sigur, sfatul meu nu este să vă organizați business-ul ca să ieșiți pe 0, cantitatea aia este doar un reper (extrem de important). Jocul la 0 nu e bun, trebuie joc pe plus. Atunci, la costurile fixe veți adăuga un profit, în valoare absolută. (Fișierul vă permite calculul unui profit procentual față de costuri).

Dacă vreți să puneți întrebări pe tema asta, vă aștept în câmpul de comentarii, sau, în privat la Contact. Dacă vreți fișierul care calculează toate astea (împreună cu un manual foarte clar), atunci aici e locul.

Vă doresc succes în business!